La mai bine de 20 de ani de la ultimul zbor comercial al legendarului Concorde, visul călătoriilor aeriene supersonice este readus în prim-plan printr-o decizie istorică. Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a semnat săptămâna trecută, pe 6 iunie, un ordin executiv care inițiază procesul de abrogare a interdicției privind zborurile supersonice deasupra teritoriului continental al Statelor Unite.
Interdicția care a pus capăt zborurilor supersonice comerciale deasupra uscatului a fost implementată în Statele Unite în urmă cu mai bine de jumătate de secol, în 1973. Decizia a venit ca urmare a plângerilor masive din partea publicului legate de zgomotul asurzitor produs de aceste avioane atunci când depășeau bariera sunetului, la viteze de peste 2.400 km/h.
„Bubuitul sonic” (sonic boom) creat de o aeronavă supersonică putea atinge la sol o intensitate de 110 decibeli, similară cu claxonul unei mașini auzit de la mică distanță. Această restricție, deși menită să protejeze confortul populației, a limitat drastic rutele profitabile pentru Concorde, avionul franco-britanic care rămâne un simbol al eleganței și vitezei.
Pentru referință, Concorde-ul British Airways deține recordul pentru cea mai rapidă traversare a Atlanticului de către un avion de pasageri, realizând zborul Londra – New York în mai puțin de 3 ore, o călătorie care în mod normal durează între 8 și 9 ore. Avionul a fost retras definitiv în 2003, la câțiva ani după un accident fatal al Air France lângă Paris, dar și din cauza costurilor de operare exorbitante.
Ordinul executiv afirmă că „începe un efort național istoric pentru a restabili Statele Unite ca lider de necontestat în aviația de mare viteză”, promițând actualizarea standardelor învechite pentru a permite inginerilor și vizionarilor să livreze „următoarea generație a transportului aerian, care va fi mai rapidă, mai silențioasă, mai sigură și mai eficientă ca niciodată.”
Acest decret nu vine într-un vid tehnologic. În ultimii ani, o nouă generație de companii a început să lucreze intens la dezvoltarea de aeronave supersonice și chiar hipersonice (cu viteze de peste Mach 5, adică de cinci ori viteza sunetului). Printre principalii jucători din acest domeniu se numără NASA și Lockheed Martin, care au creat avionul experimental X-59, al cărui design unic este special conceput pentru a transforma „bubuitul” sonic într-un „bufnet” abia perceptibil la sol, o tehnologie esențială pentru a face zborurile deasupra uscatului acceptabile.
Boom dezvoltă „Overture”, un avion de linie supersonic care își propune să fie nu doar rapid, ci și sustenabil, fiind proiectat să funcționeze cu combustibili de aviație ecologici. O altă companie, Hermeus, a efectuat luna trecută un zbor de test pentru prototipul său, Quarterhorse Mk 1. Venus Aerospace propune un avion de 12 locuri, „Stargazer”, capabil să atingă viteze de Mach 9 (peste 11.000 km/h) până în 2030.
Toate aceste proiecte se confruntă cu provocări tehnice imense: dezvoltarea de materiale capabile să reziste la temperaturile extreme generate de frecarea cu aerul la viteze mari, crearea unor motoare noi și eficiente și, mai presus de toate, rezolvarea problemei zgomotului. Însă, ordinul executiv semnat de președintele Biden oferă un cadru de reglementare predictibil și un semnal puternic că există voință politică pentru a sprijini această nouă industrie.
Chiar dacă siguranța trebuie să respecte standardele riguroase de astăzi și costurile de dezvoltare sunt colosale, acest decret ar putea fi scânteia care reaprinde era călătoriilor de mare viteză.
