Loviturile aeriene israeliene au ucis, miercuri, cel puțin 80 de palestinieni din Fâșia Gaza, au declarat autoritățile sanitare locale, într-o intensificare a bombardamentelor care are loc în timp ce președintele american Donald Trump vizitează Orientul Mijlociu, însă nu a inclus Israelul printre escalele sale.
Medicii au declarat că majoritatea morților, inclusiv femei și copii, au fost uciși într-un baraj de lovituri aeriene israeliene asupra caselor din zona Jabalia din nordul Gazei.
În cursul zilei de miercuri, armata israeliană a emis noi ordine de evacuare a populației din mai multe districte din orașul Gaza, forțând mii de palestinieni să-și părăsească adăposturile. Zonele vizate de avertismentele de evacuare includeau mai multe școli și cel mai mare spital, Shifa, potrivit unei hărți publicate de armata israeliană.
Martorii și medicii au declarat că, la scurt timp după ordinele de evacuare, avioanele israeliene au efectuat mai multe lovituri aeriene împotriva unor ținte din orașul Gaza.
Miercuri, presa israeliană a citat oficiali de securitate care au declarat că, în opinia lor, liderul militar al Hamas, Mohammad Sinwar, și alți ofițeri de rang înalt au fost uciși în atacul de marți asupra a ceea ce armata israeliană a descris ca fiind un buncăr de comandă și control care se afla sub Spitalul European din Khan Younis, în sudul Fâșiei Gaza. Nu a existat nicio confirmare din partea armatei israeliene sau a Hamas.
Palestinienii speră că vizita lui Trump în Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite va exercita presiuni pentru reducerea violenței. Hamas l-a eliberat luni pe Edan Alexander, ultimul ostatic american în viață pe care îl mai deținea.
Trump a declarat marți, la Riad, că vor urma și alți ostatici eliberați, că oamenii din Gaza merită un viitor mai bun.
Eforturile de încetare a focului au eșuat. Hamas a discutat cu Statele Unite și cu mediatorii egipteni și qatarieni pentru a aranja eliberarea lui Alexander, iar Israelul a trimis o echipă la Doha pentru a începe o nouă rundă de discuții.
Marți, trimișii speciali ai lui Trump, Steve Witkoff și Adam Boehler, s-au întâlnit cu familiile ostaticilor la Tel Aviv și au declarat că văd o șansă mai mare de a ajunge la un acord pentru eliberarea ostaticilor în urma înțelegerii cu privire la Alexander.
Hamas a declarat miercuri că atacurile continue indică faptul că prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu dorește să „intensifice agresiunea și masacrele împotriva civililor pentru a submina aceste eforturi (de încetare a focului)”. Israelul a învinuit Hamas pentru continuarea războiului.
Statele Unite au prezentat un plan de redeschidere a granițelor pentru livrări de ajutor umanitar în Gaza prin intermediul unor contractori privați. Israelul, care a impus o blocadă totală a livrărilor către Gaza începând cu 2 martie, a aprobat planul, dar acesta a fost respins de Organizația Națiunilor Unite și de agențiile internaționale de ajutor.
Israelul a invadat Gaza ca represalii pentru atacul condus de Hamas asupra comunităților din sudul Israelului la 7 octombrie 2023, în care au fost ucise aproximativ 1.200 de persoane și 251 au fost luate ca ostatici în Gaza, potrivit numărătorilor israeliene.
Campania militară a Israelului a ucis peste 52.900 de palestinieni, potrivit oficialilor locali din domeniul sănătății. Gaza se află în pragul foametei, spun grupurile de ajutor și agențiile internaționale.
Guvernul de dreapta al Israelului a păstrat o tăcere diplomatică în această săptămână, în timp ce președintele american Donald Trump a făcut o serie de anunțuri care au zdruncinat ipotezele israelienilor cu privire la poziția țării lor față de cel mai important aliat al său.
Decizia lui Trump de a ocoli Israelul în timpul actualului său turneu în Orientul Mijlociu a fost deja considerată un semn al concentrării sporite a administrației sale asupra afacerilor profitabile cu țările bogate din Golf, inclusiv Qatar, pe care oficialii israelieni îl acuză de mult timp că ajută Hamas.
Oficialii israelieni au fost apoi obligați să stea deoparte și să privească în timp ce Statele Unite negociau pentru a ajunge la un acord cu Hamas pentru a-l aduce acasă pe Edan Alexander, ultimul ostatic american supraviețuitor din Gaza.
De atunci, ei au fost nevoiți să audă cum Trump a declarat încetarea sancțiunilor împotriva Siriei și a cerut o normalizare a relațiilor cu noul guvern de la Damasc, pe care Israelul îl consideră un regim jihadist.
Chiar și în timp ce Trump vorbea marți la Riad, revendicându-și meritul pentru acordul de încetare a focului cu Houthi, presa israeliană a notat că sirenele de avertizare sunau în zone din Israel, inclusiv la Ierusalim și Tel Aviv, în timp ce o rachetă din Yemen se îndrepta spre acestea.
În ceea ce-l privește, Trump a respins orice sugestie de ruptură cu Israelul, spunând reporterilor care îl însoțesc în Golf că vizita sa va fi în cele din urmă benefică pentru o țară care l-a considerat până acum unul dintre cei mai fermi susținători ai săi.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a făcut până acum niciun comentariu, în afară de a-i mulțumi lui Trump pentru că a contribuit la eliberarea lui Alexander.
Dar el s-a confruntat cu percepția publică larg răspândită că Israelul, aflat deja sub presiune internațională din cauza războiului din Gaza, a fost lăsat în urmă.
„Orientul Mijlociu este în curs de remodelare sub ochii noștri printr-o serie de acorduri și întâlniri, în timp ce Israelul a rămas (în cel mai bun scenariu) un observator pe margine”, a scris Yoav Limor, un comentator al ziarului de dreapta Israel Hayom.
Netanyahu, în prezent judecat pentru acuzații de corupție pe care le neagă, nu și-a ascuns preferința pentru Trump în comparație cu Joe Biden, precedentul deținător al postului de la Casa Albă, care a reținut unele livrări de muniție grea și a impus sancțiuni unui număr de coloniști israelieni violenți.
El se confruntă cu presiuni atât din partea liniei dure naționalist-religioase din guvernul său, care a insistat să continue războiul din Gaza până la înfrângerea finală a Hamas, cât și din partea unui public israelian din ce în ce mai obosit de un conflict care durează de peste 18 luni. Până în prezent, el a fost de partea liniei dure.
Dar evenimentele din ultimele două săptămâni sugerează
