Toți nou-născuții din Marea Britanie vor avea ADN-ul cartografiat pentru a-i evalua riscul de a dezvolta sute de boli, potrivit noilor planuri ale Sistemului Național de Sănătate (NHS) pentru următorii 10 ani. Programul face parte dintr-o strategie guvernamentală de anticipare și prevenire a bolilor, care presupune și o investiție de 650 de milioane de lire sterline în cercetarea ADN pentru toți pacienții până în 2030.
Ministrul Sănătății, Wes Streeting, a declarat că această tehnologie genetică va permite NHS „să sară peste boală, să fie cu un pas înaintea ei, în loc să reacționeze după apariția problemelor”. Inițiativa vine după un studiu anunțat în octombrie, care urmărește analizarea codului genetic a până la 100.000 de nou-născuți. Planul guvernamental pe 10 ani, care urmează să fie prezentat în curând, își propune să reducă presiunea asupra serviciilor medicale.
Ministerul Sănătății a explicat că genomica – studiul genelor – împreună cu inteligența artificială vor „revoluționa prevenția”, oferind diagnostice mai rapide și avertismente timpurii pentru depistarea bolilor. Screeningul nou-născuților va presupune cartografierea completă a ADN-ului, folosind probe de sânge recoltate din cordonul ombilical la scurt timp după naștere.
Există aproape 7.000 de boli genetice cauzate de mutații ale unei singure gene. Studiul celor de la NHS a fost început în octombrie și s-a concentrat pe acele afecțiuni genetice care apar în copilărie și pentru care există tratamente eficiente. „Cu ajutorul acestei noi tehnologii, pacienții vor putea beneficia de îngrijire medicală personalizată, prevenind bolile înainte ca simptomele să apară, reducând presiunea asupra NHS și ajutând oamenii să trăiască mai mult și mai sănătos”, a mai precizat Wes Streeting.
Potrivit profesorului Robin Lovell-Badge de la Institutul Francis Crick, secvențierea ADN-ului oferă informații valoroase care pot indica predispoziția la anumite boli genetice, precum distrofia musculară, afecțiunile hepatice și unele probleme renale. Finanțarea acestei inițiative va sprijini și Genomics England în construirea uneia dintre cele mai mari baze de date genetice din lume, care ar urma să conțină peste 500.000 de genomuri până în 2030.
Cu toate acestea, profesorul Robin Lovell-Badge a avertizat că nu este suficient să existe doar oameni care colectează datele, ci este nevoie de specialiști care să poată interpreta rezultatele și să le explice pacienților. „Nu este suficient să avem informațiile, ci trebuie să le transmitem într-un mod adecvat și util”, a mai spus Robin Lovell-Badge.
