Germania intenționează să-și majoreze cheltuielile pentru apărare până la 3,5% din produsul intern brut (PIB) până în 2029, finanțând această creștere printr-un program de împrumuturi în valoare de aproape 400 de miliarde de euro. Decizia vine ca un semnal strategic din partea cancelarului Friedrich Merz, înaintea summitului NATO din această săptămână.
Pentru prima dată în ultimele trei decenii, Germania a atins în 2024 pragul de 2% din PIB pentru apărare, obiectiv al Alianței NATO, prin intermediul unui fond special creat de fostul cancelar, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Potrivit surselor, bugetul german pentru apărare va crește de la 95 miliarde de euro în 2025 la 162 miliarde de euro în 2029. Cabinetul urmează să aprobe marți proiectul de buget pentru 2025 și cadrul bugetar pentru 2026, care includ investiții record de 115,7 miliarde euro în 2025 și 123,6 miliarde în 2026, față de 74,5 miliarde în 2024.
Această explozie de investiții face parte din planul noii guvernări de a stimula economia Germaniei, care nu a mai înregistrat creștere economică în ultimii doi ani și pentru care se prognozează stagnare și în 2025.
Sprijinul bugetar va fi susținut de un fond special de infrastructură în valoare de 500 miliarde de euro, aprobat în martie, care este exceptat de la regulile stricte ale „frânei a datoriei” – ce limitează împrumuturile la 0,35% din PIB. În 2025 și 2026, fondul va adăuga împrumuturi de 37,2 miliarde, respectiv 57,9 miliarde euro.
În total, nivelul de împrumut prevăzut în buget va crește de la 33,3 miliarde euro în 2024 la 126,1 miliarde în 2029. Între 2025 și 2029, Germania va putea împrumuta până la 378,1 miliarde euro exclusiv pentru apărare, grație reformei fiscale adoptate în martie.
Premierul landului german Bavaria, Markus Söder, a declarat luni la München că serviciul militar obligatoriu reprezintă viitorul Germaniei. El a explicat că „nu pot exista interdicții asupra gândirii, exprimării și deciziei în chestiunea serviciului militar obligatoriu. Întrebarea ‘da sau nu’ despre serviciul militar obligatoriu ni se impune din exterior”.
Partidul Uniunea Creștin Socială (CSU) al lui Söder, existent doar în Bavaria, este partenerul Uniunii Creștine Democrate (CDU) al cancelarului german Friedrich Merz, în coaliția guvernamentală cu Partidul Social Democrat (SPD) la nivel național.
Comentariile politicianului bavarez vor crește probabil presiunea asupra SPD pentru acceptarea unui obiectiv mai ambițios privind serviciul național, după ce acordul de coaliție a prevăzut doar programul de voluntariat.
Ministrul social-democrat al apărării, Boris Pistorius, a afirmat că dorește includerea unor mecanisme pentru activarea recrutării obligatorii într-un proiect de lege pe care urmează să îl prezinte. Inițiativa urmărește să facă mai atractivă armata.
Pistorius a declarat duminică pentru radioteleviziunea publică ARD că preocuparea principală rămâne totuși serviciul voluntar convenit în acordul politic de guvernare.
Söder a cerut „desfășurarea la maximum” a forțelor armate germane (Bundeswehr) și s-a pronunțat din nou în favoarea unui sistem cuprinzător de apărare antirachetă pentru țară. „Asta include tehnologia, absolut o Cupolă de Fier (Iron Dome), nu doar pentru Berlin, cum au cerut unii, ci pentru întreaga Germanie”, a insistat el.
Premierul Bavariei a mai pledat pentru o „exprimare clară” față de Rusia, inclusiv prin sancțiuni, și în același timp pentru un sprijin cuprinzător acordat Ucrainei, subliniind că sunt necesare în continuare livrările de armament către Kiev.
La rândul său, Merz a apreciat la Berlin că suspendarea serviciului militar obligatoriu a fost o greșeală și că „probabil nu ne vom putea descurca doar cu sistemul actual de voluntariat, ci vom avea nevoie de elemente suplimentare de serviciu militar obligatoriu. El a vorbit luni la un eveniment intitulat Ziua Industriei, în capitala germană, cerând firmelor să le dea angajaților ocazia de a participa la exerciții militare ca rezerviști.
„Bundeswehr trebuie să revină în centrul societății noastre. A fost o greșeală – așa cum știm azi, în sfârșit – să suspendăm serviciul militar obligatoriu”, a insistat șeful guvernului federal.
Germania a suspendat recrutarea obligatorie în 2011, dar insuficiența personalului Bundeswehr a relansat dezbaterea privind o formă sau alta de serviciu militar obligatoriu. În prezent, conform estimării lui Pistorius, necesarul de personal activ suplimentar este de circa 60.000 de oameni.
În plus, obiectivul pe termen lung menționat de ministru este constituirea unei forțe de 20.000 de rezerviști. Dacă aceste ținte nu pot fi atinse, procesul legislativ nu poate fi îndelungat, a avertizat el.
