Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a avertizat luni Marea Britanie, Franța și Germania că o decizie de a declanșa mecanismul ONU care ar reinstitui sancțiunile împotriva Teheranului ar putea duce la o escaladare ireversibilă a tensiunilor.
În baza rezoluției ONU de ratificare a pactului nuclear din 2015, cele trei puteri europene pot reimpune sancțiunile împotriva Teheranului înainte de 18 octombrie, în cadrul a ceea ce în cercurile diplomatice este cunoscut ca „mecanismul snapback”.
„Iranul și-a clarificat poziția. I-am avertizat oficial pe toți semnatarii JCPOA (Planul comun de acțiune cuprinzător, numele oficial al pactului din 2015) că folosirea abuzivă a mecanismului snapback va duce la consecințe – nu doar sfârșitul rolului Europei în acest acord, ci și o escaladare a tensiunilor care ar putea deveni ireversibilă”, a scris ministrul de externe iranian Abbas Araqchi într-un articol publicat în săptămânalul francez Le Point.
În timpul primului său mandat, președintele american Donald Trump a decis, în 2018, retragerea SUA din acordul nuclear încheiat de Teheran în 2015 cu șase puteri mondiale și a reinstituit sancțiuni dure care au devastat economia Iranului.
Puterile europene nu iau parte la negocierile actuale dintre Iran și Statele Unite, a căror a patra rundă s-a încheiat duminică în Oman. Cele trei puteri au încercat însă să se coordoneze îndeaproape cu Washingtonul pentru a stabili dacă și când ar trebui să folosească mecanismul snapback pentru a crește presiunea asupra Iranului.
O rundă de discuții dintre așa-numitele E3 și Iran la Roma, la începutul lunii mai, au fost amânate. Araqchi a menționat că ulterior a avut loc o întâlnire între ministrul adjunct de externe al Iranului și omologii din E3, calificând-o drept un „început promițător, dar fragil”.
Potrivit unor diplomați și unui document la care Reuters a avut acces, țările E3 ar putea declanșa mecanismul snapback până în august, dacă nu se poate ajunge până atunci la o înțelegere concretă.
Relațiile dintre E3 și Iran s-au înrăutățit în ultimul an, în pofida unor întâlniri sporadice, pe fondul noilor sancțiuni impuse Teheranului din cauza programului său de rachete balistice, a arestării unor cetățeni străini și a sprijinului său pentru Rusia în războiul acesteia împotriva Ucrainei.
Iranul, care afirmă de mult timp că programul său nuclear este pașnic, a încălcat din 2019 restricțiile impuse prin pactul din 2015, inclusiv accelerând „dramatic” îmbogățirea uraniului până la o puritate de până la 60%, aproape de nivelul de circa 90% care poate fi folosit pentru arme, conform agenției nucleare a ONU. Teheranul neagă că urmărește să se doteze cu arme nucleare.
