Piețele petroliere și-au inversat tendința în doar două zile, trecând de la temerile legate de supraproducție la îngrijorări privind o posibilă penurie de petrol, în urma atacurilor lansate de Israel asupra Iranului și a amenințărilor de represalii venite de la Teheran. Aceste evenimente au dus vineri la creșterea cu circa 8% a prețurilor țițeiului.
Prețul petrolului Brent a crescut vineri cu până la 13%, atingând cel mai ridicat nivel din ianuarie, înainte de a-și tempera avansul la circa 7%, pe fondul temerilor privind o întrerupere majoră a aprovizionării din Orientul Mijlociu. Analiștii avertizează că, dacă exporturile de petrol ale Iranului, de peste 2 milioane de barili pe zi (bpd), ar fi afectate semnificativ, doar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ar putea reacționa rapid prin creșterea producției, cu o capacitate suplimentară estimată la 3,5 milioane bpd.
Strâmtoarea Hormuz, ruta prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul global, reprezintă un punct critic în această situație. Teheranul a amenințat în trecut că va bloca Strâmtoarea Hormuz, ceea ce ar putea duce la o explozie a prețurilor. „Un atac major care ar afecta transporturile prin Hormuz sau ținte militare americane ar putea urca prețul petrolului cu peste 20 de dolari/baril,” avertEAșă Jorge Leon, analist geopolitic la Rystad Energy și fost oficial OPEC.
Capacitatea reală de reacție a OPEC+ este limitată, deoarece o parte importantă din reducerea de producție menținută de această organizație este „doar teoretică”. Investițiile reduse din ultimii ani, cauzate de pandemia COVID-19 și de sancțiunile occidentale împotriva Iranului, Rusiei și Venezuelei, au afectat serios capacitatea efectivă de producție.
Arabia Saudită ar putea urca producția de la 9,5 la 12 milioane bpd, dar o asemenea capacitate a fost testată o singură dată, în martie 2020, într-un context de război al prețurilor cu Rusia. În plus, saudiții au renunțat la planurile de extindere a capacității de producție, redirecționând investițiile către alte proiecte strategice. În cazul Rusiei, JP Morgan estimează că Moscova ar putea adăuga doar 250.000 bpd în următoarele trei luni, din cauza sancțiunilor economice.
Tensiunile legate de cine poate livra „barili reali” de petrol au creat deja divergențe în cadrul OPEC+. Arabia Saudită susține eliminarea unor reduceri de producție de 800.000 bpd până în octombrie, în timp ce Rusia, Algeria și Oman doresc o pauză în creșterea producției începând din iulie.
În cazul unei întreruperi semnificative a exporturilor iraniene, capacitatea OPEC+ de a stabiliza piața ar fi extrem de limitată. Cu o rezervă reală de producție concentrată în mâinile a doar două state, un conflict extins în regiune ar putea declanșa o criză energetică globală, într-un moment în care tensiunile geopolitice și fragilitatea economică globală ating cote maxime.
