Franța ar trebui să ceară „iertare” Polineziei franceze pentru testele nucleare efectuate pe atolii acesteia, susțin autorii unui raport de anchetă parlamentară făcut public marți. Acesta reprezintă o etapă fundamentală în direcția unei „reconcilieri” cu acest teritoriu, marcat de grave consecințe sanitare și de mediu.
Ancheta a consolidat convingerea Comisiei de Ancheta potrivit căreia o cerere de iertare din partea Franței către Polinezia franceză este necesară. Această cerere nu este pur simbolică și nici nu reprezintă doar o expresie de căință, afirmă Autorii raportului Comisiei de Ancheta privind consecințele testelor nucleare efectuate în acest teritoriu de către Franța în perioada 1966-1996.
Președintele Comisiei, deputatul Didier Le Gac, și raportoarea Mereana Reid-Arbelot propun ca această cerere de iertare să fie inclusă în legea organică din 2004 privind statutul autonomiei Polineziei. Ei consideră că „Parlamentul este necesar să facă acest gest în numele Națiunii”.
De asemenea, ei recomandă înființarea unei Comisii de istorici și cercetători care să efectueze o analiză aprofundată asupra tuturor arhivelor privind politica franceză de experimentare nucleară în Polinezia franceză. Acest demers ar constitui baza istorică a unei memorii comune.
Timp de 30 de ani, Franța a desfășurat 193 de teste nucleare în Polinezia, sub egida Centrului de Experimentare la Pacific (CEP), și alte 17 teste în Algeria (1960-1966), ceea ce i-a permis să se doteze cu arma atomică. Aceste teste au avut consecințe grave asupra sănătății și mediului, subliniază autorii raportului, care propun o serie de recomandări privind îndemnizarea victimelor și recunoașterea pagubelor de mediu.
Autoritățile au estimat că necesitatea păstrării aparenței unor tiruri fără risc și perfect stăpânite trebuie să prevaleze asupra protecției sanitare a populațiilor în cazul unor precipitații radioactive superioare previziunilor. La 60 de ani de la începutul acestei campanii nucleare, sute de polinezieni așteaptă încă o recunoaștere oficială a bolilor pe care le atribuie testelor.
Un organism local de securitate socială, CPS, estimează la peste un miliard de euro costul patologiilor induse de radiații și intenționează să trimită factura statului. Comisia de Ancheta parlamentară deschide o nouă pagină a adevărului și dreptății în luarea în seamă a consecințelor sanitare, de mediu și sociale ale testelor nucleare, afirmă Campania Internațională în favoarea Abolirii Armelor Nucleare (ICAN) și Observatorul Armamentelor.
Aceste organizații îndeamnă la aplicarea cât mai rapidă a celor 45 de recomandări din raport, mai ales a celor care propun „anularea creierii pragului millisievert”, o măsură folosită în evaluarea impactului radioactivității asupra corpului uman. Autorii raportului recomandă realizarea unui studiu epidemiologic în vederea descoperirii unei eventuale „supraincidențe a anumitor tipuri de patologii”, deoarece „dispozitivele de radioprotecție” „nu au fost puse în acțiune sau (au fost puse în acțiune) doar în mod lacunar, tardiv și parțial”.
În ceea ce privește mediul, Comisia deplânge „consecințele de durată” ale acestor teste – dintre care 46 au fost atmosferice. Unele dintre poluările rezultate din activitățile CEP au putut fi reparate, iar o parte a spațiilor afectate a ajuns la un nou echilibru, însă biodiversitatea a fost bulversată, rămân poluări și continuă pe termen foarte lung, afirmă autorii raportului.
Raportoarea Mereana Reid-Arbelot exprimă speranța că va apărea un proiect de lege care să permită o mai bună îndemnizare a victimelor. Aceste reparații vor necesita o „refondare” a legii din 2010 care a înființat Comitetul de Indemnizare a Victimelor Testelor Nucleare (CIVEN).
