Deocamdată, luptele dintre Israel și Iran par să se limiteze la cele două națiuni. La Națiunile Unite și în alte părți ale lumii s-au auzit apeluri la calm. Dar ce se va întâmpla dacă acestea vor rămâne fără ecou?
Ce se va întâmpla dacă luptele se vor intensifica și se vor extinde? Iată câteva scenarii posibile, în cel mai rău caz.
America este târâtă în conflict
În ciuda negărilor din partea SUA, Iranul este convins că forțele americane au aprobat și au susținut, cel puțin tacit, atacurile Israelului. Iranul ar putea lovi ținte americane din Orientul Mijlociu, cum ar fi taberele forțelor speciale din Irak, bazele militare din Golf și misiunile diplomatice din regiune.
Forțele proxy ale Iranului – Hamas și Hezbollah – pot fi mult diminuate, dar milițiile sale de sprijin din Irak rămân înarmate și intacte. SUA se temeau că astfel de atacuri sunt posibile și au retrait o parte din personal.
În mesajele sale publice, SUA a avertizat ferm Iranul cu privire la consecințele oricărui atac asupra țintelor americane. Ce s-ar putea întâmpla dacă un cetățean american ar fi ucis, să zicem, în Tel Aviv sau în altă parte? Donald Trump s-ar putea vedea obligat să acționeze.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu este acuzat de mult timp că vrea să atragă SUA în ajutorul său pentru a învinge Iranul. Analiștii militari spun că numai SUA dispun de bombardiere și bombe capabile să penetreze cele mai adânci instalații nucleare iraniene, în special cea de la Fordow.
Trump le-a promis alegătorilor săi MAGA că nu va începe niciun așa-zis „război etern” în Orientul Mijlociu. Dar la fel de mulți republicani susțin atât guvernul israelian, cât și opinia acestuia că acum este momentul să se încerce schimbarea regimului de la Teheran.
Însă dacă America ar deveni un combatant activ, acest lucru ar reprezenta o escaladare uriașă, cu consecințe pe termen lung, potențial devastatoare.
Țările din Golf sunt antrenate în conflict
Dacă Iranul nu a reușit să provoace daune armatei bine protejate a Israelului și altor ținte, atunci ar putea să-și îndrepte rachetele către ținte mai ușoare din Golf, în special țările care, în opinia Iranului, au ajutat și au susținut dușmanii săi de-a lungul anilor.
În regiune există numeroase ținte energetice și de infrastructură. Amintiți-vă că Iranul a fost acuzat că a lovit câmpurile petroliere ale Arabiei Saudite în 2019, iar proxy-urile sale houthi au lovit ținte în Emiratele Arabe Unite în 2022.
De atunci, a avut loc o reconciliere între Iran și unele țări din regiune. Dar aceste țări găzduiesc baze aeriene americane. Unele dintre ele au ajutat, în mod discret, la apărarea Israelului împotriva atacului cu rachete iraniene de anul trecut.
Dacă Golful ar fi atacat, ar putea cere și el avioane de luptă americane să vină în apărarea sa, precum și a Israelului.
Israelul nu reușește să distrugă capacitatea nucleară a Iranului
Ce se întâmplă dacă atacul israelian eșuează? Ce se întâmplă dacă instalațiile nucleare ale Iranului sunt prea adânci, prea bine protejate? Ce se întâmplă dacă cele 400 kg de uraniu îmbogățit în proporție de 60% – combustibilul nuclear care se află la un pas de a fi utilizat în arme, suficient pentru aproximativ zece bombe – nu sunt distruse?
Se crede că ar putea fi ascuns adânc în mine secrete. Israelul ar fi ucis câțiva oameni de știință nucleari, dar nicio bombă nu poate distruge cunoștințele și expertiza Iranului.
Ce se întâmplă dacă atacul Israelului convinge conducerea Iranului că singura modalitate de a descuraja alte atacuri este să se grăbească să dobândească capacitatea nucleară cât mai repede posibil? Ce se întâmplă dacă noii lideri militari care se vor afla la masa negocierilor sunt mai încăpățânați și mai puțin precauți decât predecesorii lor decedați?
Cel puțin, acest lucru ar putea forța Israelul să lanseze noi atacuri, ceea ce ar putea angaja regiunea într-un ciclu continuu de atacuri și contraatacuri. Israeliții au o expresie brutală pentru această strategie: „cositul ierbii”.
Există un șoc economic global
Prețul petrolului este deja în creștere. Ce se va întâmpla dacă Iranul va încerca să închidă Strâmtoarea Hormuz, restricționând și mai mult transportul petrolului? Ce s-ar întâmpla dacă, de cealaltă parte a Peninsulei Arabice, houthiții din Yemen și-ar intensifica eforturile de a ataca navele din Marea Roșie?
Aceștia sunt ultimii aliați ai Iranului, cu un istoric de imprevizibilitate și apetit ridicat pentru risc. Multe țări din întreaga lume se confruntă deja cu o criză a costului vieții. Creșterea prețului petrolului ar agrava inflația într-un sistem economic global deja afectat de războiul tarifar al lui Trump.
Și să nu uităm că singurul om care beneficiază de creșterea prețului petrolului este președintele rus Putin, care ar vedea brusc miliarde de dolari în plus în visteria Kremlinului pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei.
Regimul iranian cade, lăsând un vid
Ce s-ar întâmpla dacă Israelul ar reuși să-și atingă obiectivul pe termen lung de a forța prăbușirea regimului revoluționar islamic din Iran? Netanyahu susține că obiectivul său principal este distrugerea capacității nucleare a Iranului. Însă, în declarația sa de ieri, el a precizat că obiectivul său mai larg este schimbarea regimului.
El a declarat „mândrului popor iranian” că atacul său „deschide calea către libertate” față de ceea ce el a numit „regimul malefic și opresiv”. Răsturnarea guvernului iranian ar putea fi pe placul unor persoane din regiune, în special a unor israelieni. Dar ce vid ar putea lăsa în urmă? Ce consecințe neprevăzute ar putea avea? Cum ar arăta un conflict civil în Iran?
Mulți își amintesc ce s-a întâmplat în Irak și Libia după înlăturarea guvernelor centralizate puternice. Așadar, multe depind de evoluția conflictului în zilele următoare. Cum și cât de dur va riposta Iranul? Și ce restricții – dacă vor exista – va putea impune SUA asupra Israelului? Răspunsul la aceste două întrebări va fi decisiv.
