Guvernul polonez condus de Donald Tusk se confruntă miercuri cu un vot de încredere în parlament, după ce a suferit un eşec major în alegerile prezidenţiale de la începutul acestei luni. Votul a fost convocat de Tusk după ce istoricul naţionalist Karol Nawrocki a câştigat alegerile prezidenţiale de la 1 iunie, eveniment descris de analişti ca o slăbire majoră pentru coaliţia de guvernare.
Experţii spun că Nawrocki, un susţinător al preşedintelui american Donald Trump, va încerca să dărâme guvernul proeuropean şi să consolideze principalul partid de opoziţie, Lege şi Justiţie (PiS), care l-a sprijinit. Nawrocki a câştigat alegerile cu 51% din voturi, învingându-l pe primarul proeuropean al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, care a obţinut 49% din voturi.
Fostul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk, a venit la putere în 2023 ca lider al unei coaliţii formate din Platforma Civică (KO), de centru, Polonia 2050 (centru), Partidul Ţărănesc Polonez (PSL, conservator) şi Noua Stângă. Polonia urmează să organizeze următoarele alegeri generale în 2027, dar unii analişti consideră că, sub conducerea preşedintelui Nawrocki, guvernul ar putea să nu reziste până atunci.
Înainte de vot, pe care se aşteaptă să îl câştige cu uşurinţă, Tusk trebuie să ţină un discurs în faţa deputaţilor şi să prezinte planuri pentru reforme suplimentare. Potrivit lui Tusk, votul de încredere ar trebui să fie un „nou început” pentru guvern, pe care a promis să îl facă „mai bun, mai rapid”. Deşi coaliţia pare stabilă, există tensiuni în interiorul acesteia, în special cu Partidul Ţărănesc, care susţine valori social conservatoare şi doreşte mai multe restricţii privind imigraţia.
Polonia, membră a UE şi a NATO, cu o populaţie de 38 de milioane de locuitori, are o economie în creştere rapidă şi a devenit un actor regional din ce în ce mai important de la invazia rusă din Ucraina în 2022. Preşedinţii polonezi au o anumită influenţă asupra politicii externe şi de apărare, dar puterea lor principală constă în capacitatea de a se opune prin veto legislaţiei adoptate de parlament.
Această situaţie este de natură să frâneze reformele guvernului Tusk, cum ar fi introducerea planificată a parteneriatelor între persoane de acelaşi sex sau relaxarea interdicţiei aproape totale a avortului. Pe plan internaţional, coabitarea dificilă ar putea complica, de asemenea, relaţiile cu Bruxelles-ul, în special în ceea ce priveşte statul de drept, deoarece Nawrocki va sprijini reformele judiciare controversate introduse de guvernul PiS anterior.
Legăturile cu Kievul ar putea deveni, de asemenea, mai complexe, deoarece preşedintele ales se opune aderării Ucrainei la NATO şi a criticat beneficiile de care se bucură refugiaţii ucraineni în Polonia. Se aşteaptă ca Nawrocki să preia oficial funcţia la 6 august, după ce Curtea Supremă va valida rezultatul alegerilor.
Deşi comisia electorală a găsit dovezi ale unor erori de numărare a voturilor în unele comisii electorale, preşedintele parlamentului, Szymon Holownia, a declarat că nu se aşteaptă ca acestea să schimbe rezultatul final al votului. Preşedintele demisionar Andrzej Duda, de asemenea un aliat al PiS, a avertizat luni împotriva oricărei încercări de a anula rezultatul alegerilor şi de „a ne lua libertatea de a alege”. El a declarat pe X că votul a fost „deja decis”.
