O echipă internațională de oameni de știință a făcut o descoperire remarcabilă în sedimentele adânci ale Oceanului Pacific. Ei au găsit o concentrație neobișnuit de mare de Beriliu-10, un izotop radioactiv care datează de aproximativ 10 milioane de ani. Acest izotop se formează în atmosfera Pământului în urma interacțiunii razelor cosmice cu atomii de oxigen și azot și este ulterior transportat de precipitații și depus în straturile geologice ale fundului oceanic.
Beriliu-10 este utilizat ca un instrument pentru datarea evenimentelor geologice din trecut și pentru reconstituirea istoriei planetei, datorită timpului său de înjumătățire de aproximativ 1,4 milioane de ani. Concentrațiile acestui izotop urmează, în mod normal, modele previzibile, permițând utilizarea sa ca un fel de ceas natural.
Totuși, în probele recent analizate, cercetătorii au observat un vârf de concentrație aproape dublu față de valorile așteptate, un fenomen care nu a mai fost documentat anterior pentru perioada respectivă. Această descoperire a determinat o reevaluare a modelelor existente.
Cercetătorii au formulat două ipoteze principale pentru a explica această creștere neașteptată a concentrației de Beriliu-10. Prima ipoteză sugerează o posibilă redistribuire neuniformă a izotopului pe Pământ pentru o anumită perioadă, cauzată de modificări ale curenților oceanici. O a doua teorie, considerată mai complexă, propune o origine astrofizică, sugerând că Pământul ar fi putut fi expus unui flux brusc și intens de radiații cosmice, posibil generat de explozia unei supernove în apropierea sistemului nostru solar.
O altă posibilitate, în cadrul ipotezei cosmice, este ca Pământul să fi traversat un nor dens de materie interstelară, ceea ce ar fi putut duce la o slăbire temporară a heliosferei, scutul magnetic al Soarelui care protejează sistemul solar. Această situație ar fi permis unui număr mai mare de raze cosmice să ajungă în atmosfera Pământului, generând o producție excedentară de Beriliu-10.
Dacă ipoteza originii cosmice a anomaliei se confirmă, acest eveniment ar putea reprezenta nu doar un episod semnificativ în istoria geologică a Pământului, ci ar putea servi și ca un nou reper temporal pentru datarea altor evenimente geologice. Echipa de cercetare intenționează să își extindă studiile, analizând eșantioane din alte regiuni ale globului, pentru a confirma sau infirma această ipoteză.
