Simulările privind evoluția facturilor de la 1 iulie prognozează scumpiri între 15 și 121% în funcție de consum. În acest moment, un consumator casnic care are un consum mai mic de 100 kWh pe lună plătește doar pentru energia activă circa 150 de lei/MWh, în baza schemei de plafonare în vigoare din 2022, dar pe piață energia se vinde la peste 600 lei/MWh. Cei mai afectați de eliminarea plafoanelor vor fi exact consumatorii cu un consum mic.
Un consumator casnic cu un consum de 92 kWh a plătit în aprilie o factură de circa 63 de lei, având în vedere că pentru fiecare kWh consumat el nu a plătit decât 0,68 lei în baza schemei de plafonare. Acest nivel de 0,68 lei/kWh este prețul final, care include toate taxele, tarifele și contribuțiile dintr-o factură de energie, dar din acest nivel energia activă este evaluată la numai 0,149 lei/kWh. Acest nivel comparat cu prețurile energiei din piață arată că schema este imposibil de susținut.
Doar ca un exemplu, la începutul acestui an, Nuclearelectrica, unul dintre cei mai ieftini producători de energie din România, a vândut energie cu livrare în a doua jumătate din 2025 și 2026 la un preț de 625 lei/MWh, după cum arată datele e-nergia.ro. Practic, furnizorii sunt în postura de a cumpăra energie din piață la peste 625 lei/MWh pe care o vând la 150 de lei/MWh, pentru ca apoi să primească diferența în baza schemei de compensare de la stat. Plățile se fac însă cu întârziere, toți furnizorii având probleme de lichiditate.
Schema de plafonare/compensare a fost introdusă în martie 2022, când războiul din Ucraina a urcat prețul gazului și al energiei la maxime istorice, dar ea a fost prelungită până acum. „Orice subvenție prelungită așa de mult nu poate fi scoasă decât cu un șoc”, spun oamenii din industrie.
Revenind la simularea făcută de ZF, la consumatorul casnic cu un consum de 92 kWh pe lună, pentru aprilie factura sa a fost de 63 de lei. Din iulie, factura lui va fi de 138 de lei, de 2,2 ori mai mare, un plus de 75 de lei deodată. De ce? Acel 0,68 lei/kWh este în realitate 1,5 lei/kWh, așa arată datele din ofertele furnizorilor.
Mai departe, pentru consumatorii care au un necesar lunar între 100,01 kWh și 255 kWh, creșterile vor fi de asemenea semnificative. Dacă un consumator cu 175 kWh a avut în aprilie o factură de 140 lei, pentru că în cazul său nivelul plafonat este de 0,8 lei/kWh, din iulie factura lui va ajunge la 262 lei, arată simularea ZF.
Pentru consumatorii cu un consum cuprins între 255,01 și 300 kWh, calculul se face astfel, în varianta plafonată: 0,8 lei/kWh pentru cantitatea de până în 255 kWh și 1,3 lei/kWh pentru restul până în 300 kWh. Aici, la un consum estimat de 275 kWh, factura plafonată este de 236 lei pentru ca din iulie aceasta să ajungă la 412 lei.
Cea mai mică creștere procentuală va fi pentru consumatorii care trec de 300 kWh pe lună, arată simularea ZF, pentru că în acest caz se face tranziția de la 1,3 lei/kWh la 1,5 lei/kWh. „Circa jumătate dintre consumatorii casnici de energie din România sunt la nivelul de sub 100 kWh pe lună, iar o treime sunt în intervalul 100-255 kWh pe lună”, spun oamenii din industrie. Deci pe această estimare, circa 4,5 milioane de consumatori de energie din România vor primi din iulie facturi duble la electricitate, iar până acum nu există niciun plan concret pentru atenuarea acestui șoc, ci mai multe scenarii.
De la 1 iulie expiră schema de compensare și sprijinul statului va fi direcționat către consumatorii vulnerabili. Acesta este planul. Noi lucrăm pe mai multe scenarii și angajamentul este același: să nu lăsăm niciun român în urmă. În prezent, sunt 250.000 de gospodării care beneficiază de suplimentul de energie. Împreună cu Ministerul Muncii, am lucrat pe trei scenarii, cu o anvelopă bugetară aferentă la fiecare, în care pragul de venit minim crește între 29% față de nivelul actual și 90%. Suma necesară de la bugetul de stat este cuprinsă între 300 milioane de euro și 1 miliard de euro, pe an, în funcție de scenariul ales.
Potrivit Energy Policy Group, măsura ieșirii din schema de plafonare compensare nu mai poate fi amânată. „Pe termen scurt, creșterea prețurilor pentru consumatorii casnici este inevitabilă, fiind determinată atât de costul energiei active, cât și de majorarea tarifelor reglementate, aplicată la începutul acestui an. Având în vedere structura prețului energiei, se poate observa că energia activă reprezintă mai puțin de 50% din valoarea totală achitată de consumator. Diferența este generată de tarifele reglementate aferente serviciilor de rețea, precum și de componenta fiscală”, spun reprezentanții EPG.
Printre principalele măsuri pe care autoritățile ar trebui să le adopte se numără asumarea și menținerea strictă a unui calendar clar privind renunțarea la plafonare, precum și elaborarea unor scheme de sprijin dedicate consumatorilor vulnerabili, bazate pe analize fundamentate și date relevante, astfel încât măsurile să fie bine țintite și clar orientate către nevoile reale ale populației, evitând transformarea procesului într-un demers arbitrar. Sprijinul va trebui să fie direcționat către cei care au cu adevărat nevoie de el, pe baza unor criterii clare și obiective, pentru a asigura eficiența și echitatea măsurilor implementate.
