Oamenii de știință lansează un avertisment pentru comunitatea medicală: încălzirea globală ar putea transforma apneea obstructivă în somn într-o problemă de sănătate publică majoră până la sfârșitul secolului. Cu implicații profunde pentru cardiologi, neurologi, pneumologi și specialiști în medicina somnului, datele noului raport, publicate recent, ar putea redefini abordările clinice și politicile de sănătate publică.
Este de așteptat ca nopțile tot mai călduroase, cauzate de creșterea temperaturilor, să agraveze până la finalul acestui secol sindromul de apnee obstructivă în somn (SAOS), o tulburare de somn care afectează deja aproape un miliard de oameni la nivel mondial și care este asociată cu afecțiuni cardiovasculare, demență și deces prematur, potrivit unui nou raport, publicat recent de cercetători de la Universitatea Flinders, din Australia, în revista Nature Communications.
Studiul este primul care analizează în ce mod schimbările climatice pot intensifica severitatea SAOS și impactul asupra sănătății. Cercetătorii avertizează că, fără acțiuni climatice mai ferme la nivel global, povara apneei în somn este probabil să crească semnificativ, agravând provocările din sănătatea publică și exercitând o presiune tot mai mare asupra economiei statelor.
Studiul a analizat peste 58 de milioane de înregistrări nocturne privind somnul, obținute de la mai mult de 116.000 de persoane din 29 de țări, utilizând un senzor amplasat sub saltea care monitoriza episoadele de tulburări respiratorii în timpul somnului. Datele colectate pe parcursul mai multor ani au fost corelate cu date climatice provenite din modele climatice globale, pentru a simula modificările în severitatea SAOS în diferite scenarii de încălzire globală.
Cercetătorii s-au declarat „surprinși de amploarea asocierii dintre temperatura ambientală și severitatea SAOS”. Temperaturile mai ridicate au fost asociate cu o creștere de 45% a probabilității ca o persoană să experimenteze SAOS într-o anumită noapte.
Studiul arată că această creștere a severității acestei afecțiuni, legată de temperatură, este deosebit de pronunțată în țările europene, comparativ cu Australia sau Statele Unite, cercetătorii sugerând că acest lucru s-ar putea corela cu accesul diferit la aer condiționat (AC).
„Acest studiu ne ajută să înțelegem cum factorii de mediu, precum clima, pot influența sănătatea, investigând dacă temperaturile ambientale influențează severitatea SAOS”, a declarat autorul principal, dr. Bastien Lechat, de la FHMRI Sleep Health, Universitatea Flinders.
Totodată, cercetătorii au folosit anii de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALYs) pentru a estima povara asupra sănătății și economiei cauzată de apneea în somn exacerbată de climă. Ei au folosit acest indicator pentru a calcula câtă „viață sănătoasă” s-a pierdut din cauza agravării apneei în somn ca urmare a temperaturilor crescute (atribuite schimbărilor climatice).
De asemenea, au descoperit că, numai în 2023, creșterea temperaturilor a fost asociată cu pierderea a aproximativ 800.000 de ani de viață sănătoasă în cele 29 de țări analizate. Acest impact este comparabil cu povara altor boli cronice majore, precum boala Parkinson, afecțiunile renale cronice, sau tulburarea bipolară, potrivit autorilor.
Pierderile economice totale estimate s-au ridicat la aproximativ 91 de miliarde de euro, din care aproximativ 63 de miliarde de euro atribuite pierderii stării de sănătate, și aproximativ 28 de miliarde de euro productivității reduse la locul de muncă.
Prof. Danny Eckert, cercetător principal, a atras atenția că rezultatele studiului ar putea să nu reflecte pe deplin gravitatea reală a apneei în somn în țările mai sărace, deoarece majoritatea datelor au fost colectate de la persoane din țări bogate, unde populația are acces mai ușor la aer condiționat și servicii medicale de calitate.
Acest lucru ar putea fi o sursă de erori în ceea ce privește estimările din raport și ar putea duce la subestimarea costului real asupra sănătății și economiei, notează autorii. Doar în Australia, costul problemelor de sănătate legate de somn, inclusiv SAOS, a fost estimat anterior la echivalentul a aproape 40 de miliarde de euro anual.
Echipa intenționează acum să investigheze posibile intervenții, inclusiv modul în care accesul la aer condiționat sau schimbările în stilul de viață ar putea contribui la reducerea severității apneei în somn în contextul încălzirii globale.
