Când apar probleme în economie sau când guvernul pare să piardă controlul asupra finanțelor publice, așa cum se întâmplă în acest moment cu deficitul bugetar și cheltuielile mari, oamenii își întorc atenția de la politicieni către mediul de afaceri, sperând să găsească un lider care să preia conducerea statului și să aducă schimbări pozitive. Acest fenomen se reflectă și în atracția față de modele precum Donald Trump, un om de afaceri care a reușit să cucerească lumea politicii.
În cazul României, când vine vorba despre cei mai mari antreprenori, mulți oameni îl amintesc pe Ion Țiriac, imaginea sa ca om de afaceri de succes fiind încă proeminentă. Cu toate acestea, dacă ne uităm la topul companiilor antreprenoriale românești după cifra de afaceri, vedem că există alte nume care stau la baza unor afaceri de succes: frații Pavăl de la Dedeman, Dorinel Umbrărescu de la Tehnostrade, Alin Niculae de la Oscar Downstream, Dan Ostahie de la Altex, Anca Vlad de la Fildas, Zoltan Teszari de la Digi, Augustin Oancea de la Tinmar Energy și Daniel Dines de la UiPath.
Acești antreprenori au demonstrat abilitatea de a construi afaceri de succes și de a contribui la economia României. Însă, întrebarea care se pune este dacă ei ar putea face o treabă mai bună decât politicienii în conducerea statului, mai ales în ceea ce privește gestionarea bugetului și a cheltuielilor publice. Unii cred că da, în timp ce alții sunt de părere că nu, deoarece conducerea unei țări nu este la fel ca administrarea unei companii private.
Problematica este complexă, având în vedere că statul și instituțiile publice au reguli și birocrații specifice care pot fi foarte diferite de cele din mediul privat. Antreprenorii pot avea o înțelegere profundă a domeniului lor de activitate, dar adesea au o perspectivă limitată asupra societății și a modului în care interacționează statul cu sectorul privat.
În România, există o percepție că statul și instituțiile sale privesc mediul de afaceri mai degrabă ca o sursă de venituri, prin taxe și impozite, decât ca un partener în dezvoltarea economică a țării. Acest lucru se reflectă în politici care de multe ori vizează majorarea taxelor și impozitelor, în loc de reducerea cheltuielilor publice sau de incentive pentru antreprenoriat.
În esență, politicienii par să preferă un model de capitalism de stat, în care companiile private ar fi subordonate nevoilor statului, mai degrabă decât un mediu în care antreprenoriatul și capitalismul privat să fie încurajate și susținute. O abordare mai echilibrată, care să ia în considerare nevoile atât ale statului, cât și ale mediului de afaceri, ar fi esențială pentru o dezvoltare economică sănătoasă și durabilă.
