România intenționează să-și dubleze bugetul pentru apărare, dar se confruntă cu un deficit bugetar uriaș, pe care nu reușește să-l reducă. Țara este obligată de Comisia Europeană să-și reducă deficitul bugetar enorm de 9,3%, dar în același timp este presată de NATO să crească cheltuielile cu apărarea de la 2% la 5% din PIB, în următorii ani.
Vestea proastă este că nu există alte opțiuni: Comisia Europeană a amenințat recent că România ar putea pierde 44 de miliarde de euro din fonduri europene dacă nu respectă obiectivele de reducere a deficitului. În cifre, asta înseamnă că România trebuie să reducă deficitul de la 9,3% din PIB, la sub 3%, în decurs de câțiva ani.
Deficitul bugetar al României este de peste 30 de miliarde de euro, bani pe care i-a obținut din împrumuturi, dar fără a avea acoperire. Practic, România ar trebui să ajungă să cheltuiască „doar” cu 10 miliarde de euro mai mult decât își poate permite, ceea ce pare în acest moment o Fata Morgana.
Președintele Nicușor Dan a dat asigurări că România se va conforma ambelor reguli. Recent, noul șef de stat român a susținut că România își va crește cheltuielile pentru apărare, dar și capacitățile de a produce echipament militar. Ținta va fi să se ajungă în scurt timp la 5% din PIB pentru apărare.
Totuși, întrebat de unde va scoate România cei 5% din PIB, Nicușor Dan nu a părut foarte convingător și nu a indicat nicio sursă pentru astfel de fonduri. „Va fi o creștere etapizată. Parte din creșterea de 1,5% sunt lucruri care oricum le facem. Avem un exercițiu la Cincu și pentru desfășurarea lui avem nevoie de unele construcții de străzi, poduri. De aici sunt acei 1,5% în plus”, a spus Nicușor Dan.
Nu este însă deloc clar de unde va scoate România acești bani, în condițiile în care fie și doar 1,5% din PIB în plus pentru apărare ar însemna cheltuieli de încă aproximativ 5 miliarde de euro. Totul exact într-un moment în care autoritățile se chinuie să găsească o cale prin care să reducă cheltuielile.
Expertul în securitate Hari Bucur Marcu consideră că este normal să vrem să creștem bugetul destinat apărării naționale. În schimb, nu este deloc convins că România va reuși să găsească soluții și să reducă deficitul record, iar în același timp să creștem cheltuielile pentru apărare.
„Nu sunt deloc optimist, o spun din start: nu cred că vom reuși să atingem aceste ținte. Sincer, nu cred că vom avea prilejul nici de această dată să facem ceva bun. Va fi doar… apare doar un nou prilej de fraudă, de abuz și de risipă. E clar, nu avem de unde scoate acești bani, doar dacă ne vom împrumuta din nou. Dar deja avem un deficit uriaș. Și chiar dacă ne vom împrumuta, nu știm cum și de unde vom plăti. Vedeți că nu se găsesc soluții nici ca să plătim banii pe care i-am împrumutat până acum. Și nici nu vom ști cum. E un deficit enorm, iar cei care l-au făcut au pretenția acum să-i și credem când spun că ne vor scăpa de el. E ridicol”, spune Hari Bucur Marcu.
Marea problemă este, mai spune Hari Bucur Marcu, faptul că România duce lipsă de experți de prim rang. Nu întâmplător, conform Center for World University Rankings, România are o singură universitate în top 1.000 mondial al celor mai bune instituții de învățământ. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj este singura care se califică între primele 1.000 de universități ale lumii, pe un modest loc 962.
„Nu doar că nu prea avem de unde să luăm banii, dar nu avem nici experți care să gândească o strategie, care să găsească soluții și să aducă bani la buget, nu doar să cheltuim și să împrumutăm. Sunt câteva școli de gândire, sunt câțiva oameni care au făcut treaba asta, sunt profesioniști foarte buni în câteva locuri din lume care se ocupă cu așa ceva. În niciun caz nu e nimeni din România. Nu avem universități de valoare, cum am avea mari specialiști? Pentru alte țări, da, s-ar găsi soluții, dar în ce privește România sunt foarte, foarte sceptic. Noi bâjbâim și împrumutăm de la an la an mai mulți bani, iar deficitul crește incredibil”, spune Hari Bucur Marcu.
Expertul nu-și face însă niciun fel de iluzii. El se așteaptă ca România să fie fidelă eternelor „soluții”, care, de fapt, se întorc pe termen mediu și lung ca un bumerang împotriva ei.
„Dacă într-adevăr se ajunge să se majoreze bugetul apărării, asta va presupune și mai mulți bani împrumutați, dar și mai mari pierderi, și mai mari abuzuri, și mai multă risipă. Aici e problema. Și în niciun caz nu se va ajunge ca dacă dublăm bugetul de apărare să dublăm și puterea militară a României. Poate să crească puțin și această putere militară, dar nu suficient, în niciun caz dublu”, punctează expertul.
Ce este la fel de grav, mai spune Hari Bucur Marcu, în România nici măcar nu se predă la facultățile de științe economice sau cel puțin la universitatea militară niciun curs de managementul apărării naționale.
Hari Bucur Marcu a fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate (DCAF), consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele militare ale NATO și alte funcții în Armata României.
De la trecerea în rezervă în primăvara anului 2003, Hari Bucur-Marcu și-a consolidat reputația de expert internațional în problemele edificării instituțiilor de apărare, politicilor de apărare și alianțelor militare, în special NATO, precum și reformei sectorului de securitate.
El este autorul cărții Essentials of Defence Institution Building, apărută la Viena în engleză și tradusă și în franceză, precum și primul editor al volumului Defence Management – An Introduction, apărut la Geneva, în engleză și tradus în armeană, franceză, georgiană, rusă, spaniolă, turcă și ucrainiană.
