Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) reacționează ferm faț! de măsurile prevăzute în programul de guvernare al Cabinetului Bolojan, acuzând ignorarea constantă a problemelor reale ale sistemului judiciar și anunțând convocarea adunărilor generale ale magistraților pentru data de 30 iunie.
Într-un comunicat transmis vineri, 27 iunie, Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția asupra unor tendințe recurente de repunere în discuție a statutului judecătorilor și procurorilor, fără a ține cont de avertismentele repetate ale forului care garantează independența justiției. Reprezentanții CSM susțin că măsurile propuse în noul program de guvernare vor avea „ca unic impact destabilizarea serviciului public al justiției”, și nu economisirea reală de resurse bugetare, așa cum afirmă autorii acestora.
Magistrații, chemați să reacționeze public
Ca răspuns la ceea ce Consiliul califică drept o „stigmatizare constantă” a magistraților în spațiul public și o subminare a statutului acestora, Secțiile CSM au decis convocarea adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor din întreaga țară, pe 30 iunie, la ora 13:00. Singurul punct pe ordinea de zi va fi o solicitare fermă adresată decidenților politici: respectarea stabilității statutului judecătorilor și procurorilor.
CSM își reafirmă rolul constituțional de putere în stat al autorității judecătorești, subliniind că independența și eficiența sistemului judiciar sunt elemente esențiale într-un stat de drept. În acest context, nivelul de salarizare și condițiile de pensionare ale magistraților trebuie, potrivit comunicatului, să respecte standardele europene, jurisprudența Curții Constituționale și specificul profesiei, care presupune numeroase incompatibilități, interdicții și un volum ridicat de muncă.
Propuneri alternative pentru economii reale
Consiliul Superior al Magistraturii susține că există soluții concrete și eficiente pentru reducerea cheltuielilor publice, pe care le-a prezentat în mod repetat autorităților. Printre acestea se numără:
* Reorganizarea activității judiciare, prin desființarea unor instanțe și parchete considerate neesențiale, cel puțin câte una din fiecare circumscripție a tribunalelor și parchetelor aferente;
* Digitalizarea extinsă a sistemului judiciar, cu accent pe dosarul electronic și eliminarea treptată a hârtiei în cauzele cu instituții publice sau profesioniști;
* Comunicarea exclusiv electronică între instanțe și instituții publice;
* Majorarea taxelor de timbru, astfel încât să reflecte mai fidel costurile reale ale procesului judiciar, în paralel cu o mai bună reglementare a ajutorului public judiciar;
* Recuperarea eficientă a prejudiciilor provenite din infracțiuni, ca sursă suplimentară de venituri pentru bugetul de stat.
