Scriitorul britanic Frederick Forsyth, autor al romanului „Ziua Șacalului”, a decedat luni, la vârsta de 86 de ani, a anunțat agentul său literar. Fost pilot al Royal Air Force, fost corespondent de război, dar și agent secret, britanicul Frederick Forsyth, devenit scriitor din necesitate financiară, a fost unul dintre maeștrii romanului de spionaj.
De la „Ziua Șacalului” (1971) la „Kill List” (2013), Frederick Forsyth a scris 20 de romane vândute în aproximativ 70 de milioane de exemplare în întreaga lume. Specialitatea sa: thrillere extrem de bine documentate, în care mercenari, spioni și ticăloși se ciocnesc în jocuri de putere palpitante și realiste.
Britanicul bine făcut, cu ochi vii și față prelungă, a găsit materia primă pentru cărțile sale în propria sa viață tumultoasă de reporter. Ideea de a scrie cărți i-a venit în 1969. Avea atunci 30 de ani și se întorcea din Biafra, unde acoperise pentru BBC războiul civil din sud-estul Nigeriei (1967-1970), declanșat de proclamarea independenței Republicii Biafra. Dar analizele sale, considerate pro-Biafra, nu au fost pe placul liniei oficiale a radioului și a Foreign Office. Așa că a demisionat și s-a trezit fără un ban.
Anterior, fusese corespondent la Paris, unde agenția Reuters, în căutarea unui jurnalist care să vorbească franceza, îl trimisese la începutul anilor 1960. A fost „un miracol” pentru acest tânăr jurnalist independent, născut la 25 august 1938 în Kent, al cărui tată era tăbăcar și mamă croitoreasă.
Între 1961 și 1963, „am devenit umbra lui De Gaulle”, explica el în autobiografia sa The Outsider (2016). Era sfârșitul războiului din Algeria și începutul OAS (Organizația Armată Secretă). „În ziua atentatului de la Petit Clamart, eram la Paris… Acolo am găsit fundalul pentru prima mea carte”, a povestit el.
Pentru a scrie, Forsyth, fost pilot al Forțelor Regale Aeriene, și-a stabilit două reguli pe atunci cu totul neobișnuite: să păstreze numele reale ale personajelor și să povestească istoria cu toate preciziile tehnice posibile. În urma lui, scriitori precum Tom Clancy, Robert Ludlum și Robert Littell, care îl consideră inventatorul genului techno-thriller, au urmat aceleași reguli.
„Ziua Șacalului” – carte scrisă în 35 de zile și refuzată de cinci edituri – este publicată în cele din urmă în 1971 de Mercure de France. Nouă milioane de cititori au cumpărat această poveste despre un ucigaș profesionist angajat de OAS pentru a-l asasina pe general. Bestseller-ul a fost adaptat pentru cinema de Fred Zinnemann în 1973. Romanul a fost atât de influent, încât revoluționarul militant venezuelean Illich Ramirez Sanchez a fost supranumit „Carlos Șacalul”.
Apoi, cam la fiecare patru ani, jurnalistul de investigație care a trecut prin Berlinul de Est, Israel sau Guineea Ecuatorială, publică un nou roman scris după aceeași metodă: după cinci-șase luni de cercetări, se izolează trei luni. „Călătoresc mult, încerc în general să vizitez personal toate locurile pe care le descriu, chiar și pentru o scenă mică”, explica cel care mărturisea că, de fapt, urăște să scrie.
Astfel, pentru „Dosarul Odessa” (1972), o carte despre vânătoarea foștilor naziști, l-a întâlnit personal pe Simon Wiesenthal. Pentru „Câinii războiului” (1974), se duce la Hamburg și intră în contact cu traficanți de arme. La întoarcerea dintr-o ultimă călătorie în Somalia pentru „Kill List” (2013), a doua sa soție îi spune: „Ești prea bătrân, locurile astea sunt extrem de periculoase și nu mai ești la fel de agil și rapid ca în trecut”.
După câteva cercetări „foarte frustrante” pe internet, ajunge la concluzia care se impune: „The Outsider”, autobiografia sa, va fi, la 78 de ani, „cântecul său de lebădă”, a spus el. În carte, el dezvăluie că a colaborat cu serviciile secrete britanice. În Nigeria, în RDG, în Africa de Sud, a jucat rolul de informator și intermediar al MI6, ceea ce l-a făcut, fără a fi un John Le Carré, un scriitor remarcabil de informat. „Scriu romane care se vând, nu este literatură de mare valoare și recunosc acest lucru”, a spus el la un moment dat.
În 2018, nu rezistă tentației de a scrie un ultim roman, „The Fox”.
Romanele sale au avut ca protagoniști hackeri, ruși, militanți Al-Qaida și traficanți de cocaină, care luptau împotriva forțelor binelui – în general, Marea Britanie și Occidentul. Dar romanele nu au atins niciodată nivelul romanului inițial.
Susținător al ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, Forsyth a criticat elitele britanice pentru c!eea ce el considera trădare și naivitate. În articolele sale din The Daily Express, el a oferit o serie de evaluări usturătoare ale lumii moderne dintr-o perspectivă intelectuală de dreapta. Lumea, spunea el, se preocupa prea mult de „pandemia orientală” (COVID-19), Donald Trump era „nebun”, Vladimir Putin „un tiran”, iar „liberalii occidentali” greșeau cu majoritatea lucrurilor.
Până la sfârșit, el a fost un reporter care a scris romane. „Într-o lume din ce în ce mai obsedată de zeii puterii, banilor și faimei, un jurnalist și un scriitor trebuie să rămână detașați”, spunea el. „Este datoria noastră să tragem la răspundere puterea” – este convingerea cu care Frederick Forsyth a părăsit această lume.
