Banca Centrală Europeană ar trebui să evite reacțiile exagerate în cazul în care inflația din zona euro scade temporar sub ținta oficială de 2%, consideră Boris Vujčić, guvernatorul Băncii Naționale a Croației și membru al Consiliului guvernatorilor BCE.
Într-un interviu acordat agenției Reuters, oficialul a susținut că fluctuațiile minore sunt firești și nu ar trebui să declanșeze măsuri monetare agresive. „O deviere de câteva zeci de puncte de bază în ambele direcții ale țintei nu reprezintă o problemă. Dacă o consideri astfel, ajungi să reacționezi exagerat. Aici nu e vorba de chirurgie de precizie”, a spus Vujčić.
Declarațiile vin la scurt timp după ce BCE a anunțat o nouă reducere a dobânzii de referință, a opta în decurs de un an, dar a semnalat o posibilă pauză în luna următoare, în contextul în care estimările indică o inflație de doar 1,6% în 2025. Potrivit datelor Eurostat, rata anuală a inflației în zona euro a scăzut în luna mai la 1,9%, sub pragul de 2% stabilit de BCE.
Vujčić a subliniat că este puțin probabil ca aprecierea monedei euro să genereze efecte secundare semnificative asupra prețurilor, cu excepția cazului în care tendința se menține pe termen lung. În schimb, accelerarea economică și atingerea unui prag minim al prețurilor la energie ar putea readuce inflația pe creștere.
În interiorul BCE există voci, precum cea a guvernatorului Băncii Centrale a Portugaliei, Mario Centeno, care exprimă îngrijorări legate de o posibilă încetinire prea accentuată a inflației. În replică, Vujčić a invocat o lecție transmisă de fostul președinte al Rezervei Federale a SUA, Alan Greenspan, potrivit căreia inflația ridicată reprezintă un risc mai mare decât inflația redusă, mai ales în contexte de productivitate în creștere.
„Nimănui nu i-a păsat de inflația scăzută atunci când era susținută de avansul productivității. E o provocare să o aduci mai sus, dar de ce să insiști dacă nu există dezechilibre reale în economie?”, a punctat guvernatorul croat.
