Un grafic publicat pe rețelele sociale scoate în evidență una dintre cele mai importante evoluții fiscale ale ultimilor ani: reducerea semnificativă a diferenței dintre TVA-ul estimat și cel efectiv colectat de stat în România, de la 36,7% în 2021 la 30,6% în 2022.
Fostul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, actualmente membru în Consiliul de Administrație al BNR, a comentat această evoluție într-o postare pe LinkedIn, oferind o perspectivă din interior asupra cauzelor reducerii gap-ului de TVA și ale creșterii ulterioare, în 2023, la 33,7%.
Conectarea caselor de marcat: o promisiune devenită realitate
Nazare afirmă că principalul factor care a determinat scăderea gap-ului de TVA în 2022 a fost conectarea caselor de marcat fiscale la sistemul informatic al ANAF, un proiect implementat în mod efectiv în perioada mandatului său.
„Fără date reale, în timp real, nu putem construi un sistem fiscal eficient”, subliniază fostul ministru. Această măsură a fost nu doar implementată, ci și susținută printr-un efort administrativ major: softul a fost dezvoltat „in house” de Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF), a fost inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar România a reușit să deconteze ulterior peste 700 de milioane de lei din fonduri europene.
În paralel, au fost puse bazele pentru digitalizarea mai amplă a administrației fiscale, prin inițierea unor proiecte precum e-Factura și SAF-T.
Ce a lipsit? Acțiunea
Deși infrastructura digitală a fost creată, scăderea gap-ului nu a fost consolidată. În 2023, TVA-ul neîncasat a crescut din nou cu peste 3 puncte procentuale.
Nazare explică această inversare de trend prin lipsa „pasului firesc”: utilizarea datelor colectate pentru acțiuni de control inteligente și țintite. Fără controale acolo unde analiza de risc arăta nereguli, sistemul a devenit o „bibliotecă de Z-uri în custodia ANAF, dar fără valoare operațională reală”, susține oficialul BNR.
O lecție despre voința de reformă
Cazul gap-ului de TVA este, potrivit fostului ministru, o lecție clară despre limitele digitalizării fără acțiune concretă: „Tehnologia nu poate înlocui voința de schimbare. Fără acțiune, fără continuitate, rămânem cu sisteme instalate, dar cu probleme nerezolvate”.
Graficul prezentat confirmă acest diagnostic: după o stagnare a gap-ului în jurul valorii de 33,8% în perioada 2014-2018, a urmat o creștere în 2021 (36,7%), o scădere puternică în 2022 (30,6%) și apoi o nouă creștere în 2023 (33,7%).
România a demonstrat că are capacitatea tehnică și instituțională de a implementa reforme fiscale eficiente, dar și că lipsa de continuitate și de acțiune concretă poate anula rapid câștigurile obținute. Gap-ul de TVA rămâne unul dintre cei mai importanți indicatori ai eficienței colectării veniturilor bugetare, iar evoluția sa dezvăluie nu doar eficiența administrației fiscale, ci și gradul de seriozitate al politicilor publice în domeniu.
