Introducerea sancțiunilor de către Uniunea Europeană la data de 20 mai 2025 împotriva a 189 de petroliere, majoritatea transportând petrol și produse petroliere din Rusia, a dus la o creștere semnificativă a tarifelor pentru transportul de materii prime în Marea Baltică și Marea Neagră, potrivit informațiilor publicate de neftegaz.ru.
Ziarul Kommersant, citând date de la Centrul Indicelui Prețurilor (PIC), notează că navlositorii au început să refuze petrolierele care au intrat sub incidența restricțiilor. Conform calculelor efectuate de Kommersant, aproximativ 50 de petroliere dintre cele 189 se aflau deja sub sancțiuni americane.
Datele prezentate de Centrul Central de Informații arată că, în săptămâna care s-a încheiat pe 23 mai 2025, transportul de petrol cu petrolierele Aframax cu un tonaj de 100.000 de queryParams tone din Marea Baltică în Turcia s-a scumpit cu 22,6% față de săptămâna precedentă, ajungând la 5,2 dolari/baril. În același timp, costul livrării către India a crescut cu 10,1-11,1%, până la 8,3-9 dolari/baril, iar către China cu 2,6%, până la 11 dolari/baril.
O creștere și mai mare a prețurilor s-a observat la transportul de petrol din Novorossiysk către India, care a crescut cu 7,7-7,9% pe parcursul săptămânii, ajungând la 6,6-7,4 dolari americani pe baril, și către China, cu 5,1%, până la 9,7 USD/baril.
Un expert de la Universitatea Financiară de pe lângă Guvernul Federației Ruse, I. Iușkov, consideră că principalul motiv al creșterii tarifelor de transport nu sunt sancțiunile în sine, ci probabilitatea reținerii sau arestării petrolierelor, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp. Acest lucru devine o amenințare pentru armatorii de nave, care pot suferi perioade de nefuncționare și pierderi financiare.
I. Iușkov notează, de asemenea, că sancțiunile par să implementeze o strategie de presiune, introducând mai întâi restricții masive împotriva petrolierelor, testând mecanismul de oprire a navelor și încercând ulterior să restricționeze trecerea prin strâmtorile daneze pentru petrolierele care nu respectă plafonul de preț. Acești factori sunt cei care determină creșterea ratelor, în special în țările baltice.
Pe de altă parte, analistul senior de la Centrul pentru Informații Centrale, A. Politov, notează că ratele au crescut momentan săptămâna trecută, dar până la sfârșitul săptămânii a început o corecție lină. Potrivit acestuia, tranzacțiile pentru transportul de petrol din Federația Rusă sunt înregistrate aproximativ la nivelul de la sfârșitul săptămânii trecute, de aproximativ 8-9,5 dolari americani pe baril din Marea Baltică până în India.
A. Politov adaugă că sentimentele armatorilor nu sunt foarte agresive, deoarece aprovizionarea cu marfă rămâne stabilă. Conform datelor, încărcarea porturilor rusești cu petrol din Federația Rusă în perioada 19-25 mai a crescut cu 3,1% față de săptămâna precedentă, ajungând la 438.000 tone/zi, iar porturile baltice au înregistrat cea mai mare creștere, cu 20%, până la 216.000 de tone pe zi.
Creșterea încărcării în Marea Baltică este asociată cu o cerere stabilă de petrol rusesc din Ural, notează A. Politov. De exemplu, Turcia și-a dublat importurile de petrol în mai față de martie, iar principalele volume de aprovizionare cu Ural către Turcia provin din porturile baltice. Interesul cumpărătorilor pentru Ural poate fi explicat prin prețurile sub pragul de 60 USD/baril.
Centrul Central de Informații estimează că până la sfârșitul lunii mai, exporturile de petrol maritim rusesc vor fi la un nivel puțin mai mare decât în aprilie, aproximativ 13,6 milioane de tone.
Sancțiunile UE, introduse pe 20 mai 2025, includ restricții împotriva a 75 de persoane fizice și juridice, inclusiv Surgutneftegas, precum și extinderea listei de sancțiuni împotriva navelor care transportă petrol rusesc, produse petroliere, gaze naturale lichefiate (GNL) sau facilitează funcționarea sectorului energetic al Rusiei.
Lista petrolierelor supuse sancțiunilor include în principal nave care nu arborează pavilion rusesc, pe care Uniunea Europeană le clasifică drept așa-numita flotă din umbr
Dincolo de explozia prețurilor la petrol în regiune, principalul motiv al creșterii tarifelor de transport este probabilitatea reținerii sau arestării petrolierelor, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp.
