Încrederea în Uniunea Europeană și în instituțiile sale a crescut la un maxim înregistrat în aproape două decenii, potrivit unui raport publicatrecent. Acest lucru este remarcabil, în special în contextul evoluțiilor recente în ceea ce privește comerțul global și politica externă, mai ales în relația cu Statele Unite sub președinția lui Donald Trump.
Un sondaj realizat de Comisia Europeană, cunoscut sub numele de Eurobarometru, arată că 52% dintre europeni au încredere în UE, ceea ce marchează cea mai mare cotă înregistrată din 2007. În special, tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani au o proporție de 59% care declară că au încredere în UE.
În contrast, doar 36% dintre cei chestionați au declarat că au încredere în guvernele lor naționale. Acest lucru Sugerează o decuplare între percepția instituțiilor europene și a guvernelor naționale, indicând o preferință crescândă pentru rolul UE în viața cetățenilor săi.
Sondajul a fost realizat între 26 martie și 22 aprilie în toate cele 27 de state membre ale UE, cu 26.368 de persoane intervievate față în față. Deși președintele american Donald Trump nu a fost menționat direct în întrebările chestionarului, contextul recent al tensiunilor fără precedent între blocul european și SUA, inclusiv amenințarea cu tarife vamale, a putut influența percepțiile respondenților.
De asemenea, sprijinul pentru moneda euro a atins cel mai ridicat nivel de până acum, 74% dintre cetățenii UE și 83% dintre rezidenții zonei euro susținând o uniune economică și monetară europeană cu o singură monedă. Acest lucru demonstrează o consolidare a încrederii în politica economică comună a UE, chiar și în contextul unor provocări economice globale.
În ceea ce privește percepția economiei europene, europenii rămân împărțiți, 44% descriind economia europeană ca fiind bună, dar 48% având o percepție negativă. Cu toate acestea, 43% se așteaptă ca, în următorul an, condițiile economice să rămână stabile.
Sondajul evidențiază, de asemenea, un sprijin puternic pentru alte domenii ale integrării UE, în special în materie de securitate și apărare, unde 81% dintre cei chestionați sunt în favoarea unei politici comune între statele membre. Acest nivel de sprijin nu a fost atins din 2004, subliniind o conștientizare crescândă a importanței cooperării în domeniul securității în fața provocărilor globale.
UE a aprobat recent crearea unui fond pentru apărare în valoare de 150 de miliarde de euro, ca răspuns la temerile legate de securitate și la îndoielile cu privire la angajamentele de securitate ale SUA față de continent.
Sprijinul pentru politica UE în legătură cu Ucraina rămâne puternic, 77% dintre intervievați considerând invazia Rusiei drept o amenințare la adresa securității UE, iar 72% susținând sancțiunile economice împotriva Rusiei.
În ceea ce privește România, încrederea românilor în Uniunea Europeană este chiar mai mare decât media europeană, cu 56% care declară că au încredere, față de 37% care nu au încredere. De asemenea, proporția românilor care se declară optimiști în legătură cu viitorul Uniunii Europene este ușor mai mare decât media europeană.
În schimb, doar 31% au spus că au încredere în parlamentul național, și 34% au încredere în guvernul național, ceea ce indică o percepție mai rezervată față de instituțiile naționale comparativ cu cele europene.
Românii sunt mai pesimiști decât media europeană când vine vorba de situația personală, mai ales în ceea ce privește situația financiară a gospodăriei proprii și a locului de muncă.
O diferență mare față de media europeană se înregistrează în cazul românilor atunci când au fost întrebați care este cea mai mare problemă cu care se confruntă țara la momentul actual. 40% au spus că inflația și costul vieții, în timp ce media europenilor care s-au declarat preocupați de această problemă este de 31%.
În ceea ce privește subiectul imigrației, doar 5% dintre români consideră că aceasta ar fi o problemă pentru țară în următorul an, în timp ce acest răspuns a fost dat de 14% dintre europeni.
Atunci când vine vorba de ajutorul acordat pentru Ucraina, românii sunt pe media europeană doar în ceea ce privește acordarea statutului de membru UE țării vecine, cu 60% care sunt de acord.
În celelalte privințe, răspunsurile românilor sunt sub media europeană, mai ales în ceea ce privește primirea refugiaților ucraineni, sprijinul financiar și umanitar, sancțiunile pentru ruși și furnizarea de echipament militar către Ucraina.
Apărarea și securitatea UE în următorii cinci ani sunt motiv de preocupare pentru 69% dintre români, în timp ce media europeană este de 78%.
În ceea ce privește ceea ce vor românii de la UE, 32% cred că asigurarea păcii și securității lor de către UE ar avea pe termen scurt cel mai mare impact pozitiv asupra vieții lor, urmat de crearea de mai multe oportunități de muncă, cu 35%.
În schimb, doar 11% dintre români se gândesc la combaterea imigrației ilegale ca având un impact pozitiv, comparativ cu 24% dintre europeni.
Românii depășesc media europeană atunci când spun că ar vrea ca UE să dezvolte infrastructura și energia regenerabilă, să îmbunătățească accesul și calitatea educației, să reducă inechitățile regionale din UE și să ofere sectorului privat oportunitatea de a deveni mai competitiv în UE.
În general, sondajul arată o consolidare a sprijinului pentru UE și o conștientizare crescândă a importanței integrării europene în fața provocărilor globale. Cu toate acestea, există diferențe semnificative între statele membre și între cetățenii UE în ceea ce privește prioritățile și percepțiile despre viitorul Uniunii Europene.
