Liderul PSD Gorj, deputatul Mihai Weber, anunță vești încurajatoare pentru viitorul Complexului Energetic Oltenia (CEO). Într-o postare pe rețelele de socializare, parlamentarul a declarat că există o reacție pozitivă din partea Comisiei Europene privind prelungirea activității CEO după data de 1 ianuarie 2026, în ciuda termenelor restrictive stabilite prin Planul de decarbonare.
Potrivit lui Weber, Comisia Europeană analizează în prezent propunerea de amânare a termenelor prevăzute în planul de închidere a capacităților pe bază de cărbune, în contextul importanței strategice pe care o are CEO în Sistemul Energetic Național.
„Vești bune pentru Gorj! Activitatea C.E. Oltenia va continua! Demersul, pe care l-am început în urmă cu câteva luni, prinde contur. Comisarii europeni au înțeles că, mai întâi, trebuie finalizate noile capacități de producție a energiei și abia apoi pot fi trecute în rezervă cele existente”, a scris Mihai Weber.
O schimbare de atitudine la nivel european
Parlamentarul susține că este pentru prima dată când reprezentanții Comisiei Europene dau un semnal pozitiv privind proiectul de amânare a închiderii CEO și solicită clarificări privind situația energetică din România. Această schimbare de ton vine pe fondul preocupărilor legate de siguranța energetică și a întârzierii în implementarea noilor capacități de producție din surse regenerabile sau pe gaz.
Weber a subliniat și rolul esențial pe care CEO l-a avut în perioadele de criză energetică: „Fără îndoială, activitatea CEO trebuie să continue în paralel cu investițiile în noile sisteme de producere a energiei, acum mai mult ca niciodată. În toate perioadele de stres ale sistemului, CEO și-a dovedit eficiența și importanța.”
Implicații pentru Gorj și pentru sectorul energetic
Prelungirea activității CEO ar însemna nu doar securitate energetică la nivel național, ci și o gură de oxigen pentru economia județului Gorj, dependentă în mare parte de industria minieră și energetică.
Demersul inițiat de Mihai Weber vine în contextul negocierilor intense între autoritățile române și Comisia Europeană, în cadrul Planului de Tranziție Justă, care vizează sprijinirea regiunilor afectate de renunțarea la cărbune.